25.01.2012

Tacerea

Cand tacerea ne cuprinde pe amandoi ,
iar noaptea alba ne invaluie in mister,
sufletele noastre se intalnesc in taina,
dezvaluind secretele linistei ce ne indeparteaza.

totul in jurul nostru pare ca s-a schimbat
si nimic nu mai poate fi rezolvat
dar ori de cate ori ne reintalnim
sentimentul de durere si neputinta dispare
ca si cand briza marii alunga si ultima suflare.

va urma...



13.01.2012

Schimbari

Schimbarile vin zi de zi si este intotdeauna de ajuns sa te conformezi.
Fac parte din tine si sufletul tau trist plin de dezamagiri.
Poate ca toate au inceput si un final in adancul inimii,
insa toate te vor marca si invata sa te ridici atunci cand vei cadea.

Este liniste si vantul adie usor ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat.
Luna rasare ca alta data si-ti oglindesti privirea in ea,
Toate-s la fel, dar intotdeauna agatate de-un trecut si-o soapta,
Ce te fac sa razbesti ori de cate ori te ranesti...

Incearca sa zambesti atunci cand mai ai putin si-ai picat
Spune:"- Da ,s-a intamplat,dar de acum m-am schimbat!"
Treci peste orice te face sa regreti si fa un pas inainte de orice
Crezi in tine si spera ca de mine se va auzi cantecul tau.


12.01.2012

Nebunie














Cand simt ca nimic nu mai are sens ,
Si totul se transforma in intuneric .
Cand deja nu mai pot sa indur ,
Si as vrea sa strig cu putere ,
Incercand sa ma eliberez de durere .
Linistea ma cuprinde in mrejele ei puternice,
Dandu-mi curajul din nou sa cred ca esti langa mine.

E atat de dureros ,dar si placut ,
Mi-e teama, dar te sarut ,
Te  ating si de fiecare data ma cuprinzi
In bratele tale puternice si ma privesti,
Ca si cum ar fi ultima oara cand ma iubesti.

Te strig cu putere ,dar nici un raspuns.
Ma prabusesc si ma ridic .
E o nebunie insa tu ma faci sa traiesc ,
Sa cred ,sa sper sa simt ca sunt aici
Ca totul are un inceput si un sfarsit .

Strange-ma puternic in brate si alinta-ma .
Nu ma lasa de fiecare data sa te mint,
Ca nu mi-e dor sa te simt langa mine
Si ca nu as vrea sa  stiu ca esti bine .

Saruta-ma la nesfarsit si spune-mi ca maine vei fi langa mine.
Spune-mi ca esti aici si ma vrei doar pe mine,
Ca nu vei mai pleca lasandu-ma in urma ta
Si vei fi raza de lumina din viata mea ...

Cand te privesc totul pare usor
Si stiu ca pot sa traiesc alaturi de tine,
Cand te am la pieptul meu
Te simt ca si cand faci parte din mine
E un intreg univers alaturi de tine nebunia mea.

Te ador nebun zapacit ...

03.01.2012

Rataciri

De fiecare data atatea rasuciri
Si-ti vine sa te evapori in timp,
Nu poti continua in acest ritm.
Viata-i nedreapta si plina de amagiri,
Nimic nu-i usor si totul este plin de spini.
Rataciri in noapte si suspine,
Tresariri si iubiri inselate,
Toate-s intiparite-n sufletul cuprins de soapte.

Vantul bate cu putere,
Nu te mai poti abtine
Si te lasi purtat un ceas,
Dincolo de aparente si ochii ei instelati.




Este tarziu si bate de doua,
Te-n fiori si simiti cum te pierzi,
Sti ca de acum sunt doar pareri de rau
Si n-a mai ramas nici-o amintire.

Inima-i trista si-n zadar mai suspina.
Sufletul se zbate insa nimic nu mai bate,
Linistea se lasa peste universul iubirii ,
Acum a  iesit din viata ta.

01.01.2012

În vânt











Pe corabia de sclavi
Umblu fără s-am habar
De stăpânii mei hulpavi
Fie de-al vieţii hotar.

Din turnul scăldat în vânt
Care lin îmi stoarce ore
Văd, m-apropii de pământ...
Doar că-s în nori de fantome.

Iar pe puntea de asfalt,
Iar printre mături şi săbii,
Iar trag ghiuleaua c-un lanţ
Şi visez alte corăbii.

Ciuda catargului meu mut,
De jos, mă satur de claxoane,
Ies la geam dar de sclavi uit
D-alte mări rău îmi e foame.

Urc pe buza lui să plâng,
Astă epocă sugrumă.
Am fiinţa ancorată-n vânt
Şi am ghiuleaua în mână.

Frânge puntea trup şi fiară!
Suflet pânze v-a îndrăgi,
Eu, opaiţ stând să moară
Scăp de-a vieţii colivii.

În cavou ca să mă tragă
Arunc gânduri pe fereastră
Trotuar şi stradă să spargă
Scufund liniştea sihastră.

Va zgudui lumea mormântu-mi,
Cu-apa barca fie una!
Fiinţa-mi penetrează vântul,
Ghiuleaua îmi frige mâna.

Scap bila. Fuge în cer?
Smulge fiinţă. Nu carcasă?
Dansând suflare de înger
Fericit revin acasă.

By George Hardon :) 

Rece







Au ieşit în frig, nu se ţin de mână,
Ea întâi, el după, calm, pierdut,
Paşi mărunţi, nici un gest până lângă maşină,
Se topeşte, dragoste în nimic?

Sunt sătulă iubitule, nu mai pot,
Nu spune în locul meu ce am în suflet,
Vreau să te faci dispărut şi îmi vreau viaţa la loc
Şi-acum, că vreau să pleci, eşti tot un zâmbet?!

Avea o privire nehotărâtă, ucigătoare,
Afară era tot mai rece...

Se trântesc două portiere,
Răzbesc zgomote înfundate,
Se trântesc patru portiere,
Sunt în spate.

După o mângâiere îi cuprinde răceala,
După o îmbrăţişare amândoi îngheaţă
Iar buzele li se lipesc,
Respiră haotic,
Se trag unul pe altul într-un sărut sufocant,
Fără scuze, nicio clipă nu trebuie pierdută,
O pipăie pe piept, pe corp, adânc o sărută.

Ea îl trage de haine, trage tare, i le-ar rupe
Şi-l împinge, îi lipeşte spatele de
Bancheta care simte căldura trupurilor,
Geamurile se aburesc, îi privesc flămânde,
Mâinile lor pătrund pe sub haine desfăcute,
Pătrund adânc şi strâng carnea tare.

Sărutul continuă tot mai adânc într-o mai strânsă îmbrăţişare
Şi respiră acelaşi aer înflăcărat,
Şi tot ce mai există este de uitat!
El cu lăcomie îi tot simte gustul,
Ea închide ochii în două mâini de bărbat
Care nu-i vor da drumul, deloc, deloc.

Cu-atât mai multă iubire, el o sfâşie, ar sfâşia tot,
Îi descoperă pielea pe care o strânge în buze,
O dezgoleşte tot mai mult şi mereu o atinge
Şi îşi mişcă apăsat palmele pe trupul ei,
Şi îşi tot mişcă apăsat palmele pe tot trupul ei,
Îşi opreşte faţa pe abdomen,
Respiră, o încălzeşte,
Respiră peste ea, peste ea toată,
Respiră prin ea,
Cu iubirea îi străpunge fiinţa
Şi încet, încet alunecă peste piept,
Clipeşte asupra-i şi o admiră şi...
Şi se năpusteşte să-i soarbă dragostea din sâni,
Şi îşi mişcă apăsat palmele pe trupul ei
Şi îşi tot mişcă apăsat palmele pe tot trupul ei.

Goi,
Corpurile înfierbântate şi umede
Se completează, se adoră şi fac un întreg.
Şi-ar încerca să vorbeacsă dar vocile sunt mocnite,
Doar respiraţia scânceşte zâmbete dulci.

Îl pipăie peste tot, simte focul,
Îi simte muşchii, toţi, mai încleştaţi ca niciodată,
O sărută lung, alunecă peste ea, o strânge
Şi o priveşte în ochi...
Şi o pătrunde cu iubirea lui,
O iubire infinită,
Profund,
Adânc,
Sufletele se întrepătrund.







By George Hardon