timpu' si speranta

 
      intr-o seara pe cand stateam confortabil in fotoliul din sala hotelului ,unde eram cazata alaturi de mica mea familie,si priveam linistita la emisiunea "dansez pentru sufletul meu"..am sesizat un zgomot ce parca se auzea din spatele meu .Desi la inceput nu-i dadusem prea multa importanta din cauza plictiselii ce ma cuprinsese,la un moment dat am simtit cum inima imi sare din piept si mi se taie resuflarea...Se auzea in pasi de dans melodia de care ma indragostisem acum ceva vreme.N-am putut rezista si scuzandu-ma fata de cei aflati in jurul meu cu pretextul"nu ma simt prea bine,am sa merg sa ma odihnesc!"...m-am retras mergand cu pasi repezi parca impinsa de un impuls caruia nu-i puteam rezista,catre sursa de unde ca prin farmec ,se auzea melodia ce ma fascina.Simteam ca,in timp ce incercam sa deslusesc acest mister,plutesc...:x

             insa in zadar,timp de trei zile la rand mi se intamplase la fel ,insa nu reusisem sa gasesc locul de unde muzica ma atrase spre ea.Depasita de situatie si luandu-mi gandul ca voi reusi vreodata sa dezvalui acel mister ce-mi umplea inima de o fericire nebuna.Am iesit sa ma plimb pentru cateva minute pe plaja..eram singura,soarele apusese de mult,iar stelele isi facusera aparitia alaturi de minunata si magnifica luna .
Dar am omis sa va spun ceva:-"...era al treilea an consecutiv cand veneam in acelasi loc si de fiecare data nu reusisem sa aud decat jumatate din versurile ce-mi incalzeau inima .

             de fiecare data se oprea cand simteam c-am reusit sa descoper sursa.De asta data ...luna ma privea ca si cand imi zambea.dar speranta din sufletul meu se stingea cu fiecare pas lasat in urma pe nisipul inca fierbinte.Mergand in noapte ..dezamagita dar in acelasi timp trista ..am privit spre cer..zarind o stea ce isi lua adio de la viata sa si se transforma intr-o "umbra ce saruta pamantul"...ma facu sa tresar .aveam impresia ca pasea alaturi de mine...m-am oprit:D...s-a oprit:D..."m-a privit si mi-a soptit :-vin=o cu mine!"M-a cuprins o teama de moarte ,insa ..in departare din nou se auzea ca un cantec de chitara ,melodia mea.Am privit-o si mi-am spus in gandul meu"de ce nu...:-"nu aveam ce pierde...sufletul imi era gol.Dupa aproximativ 20 de minute m-am oprit ...fiind uluita de ceea ce ochii mei vedeau , dar parca mintea mea nu putea concepe:PLUTEAM!...ohhh ce senzatie, ce bucurie era in inima mea.In aer trupul meu dansa dupa ritmul acordurilor...

         Intr-un "nor de ceatza" de nicaieri aparuse EL, invaluit intr-un mister de nedezvaluit....il priveam si ochii mei iubeau, insa m-am lasat cuprinsa de magia dansului si al ritmului de chitara si am dansat cum niciodata nu am visat.Treptat imi dadeam seama ca se apropia din nou finalul acordului si simteam cum iarasi nu voi reusi sa aud pana la final cantecul de care inima mea trista se indragostise , insa ca printr-o vraja el m-a atins, m-a cuprins si teama imi disparuse.

    Acum il aveam aproape de mine...il puteam simtii ca si cum facea parte din mine...m-a privit si mi-a soptit:"Imi acorzi acest dans?" glasul meu sopti un gingas "da" si invaluiti de mister, prinsi de o vraja, am zburat spre cer dansand pe melodia mea.

   Era prima oara cand simteam ca traiesc in sfarsit.Ascultand intreaga melodie ce rasuna pe intregul cer.Treptat....spre finalul ei ne-am trezit dinnou pe malul marii.Ma priveau neincetat ochii sai albastrii precum o stea si ma analizau.Din dansul nebun ramasese acum doar ritmul inimilor ce inca se auzeau "fugind".Ne priveam si fara sa stim ne-am trezit prinsi de valul iubirii...ne iubeam...dupa o intreaga noapte de povesti spuse in soapte si mii de culori ce reflectau pe cer iubirea din inimile noastre ...razele soarelui ne-au trezit...ma tinea in brate...NU ERA O ILUZIE,UN VIS:X...

     era fiinta ce luase nastere din mintea mea ,ce se hranise atata vreme cu speranta si iubirea din inima mea!!!era cu adevarat dragostea ce de mult fiinta mea o astepta pentru a fi cu adevarat fericita in aceasta lume.SPERANTA a fost ARMA sufletului meu!!!

     in sfarsit misterul era deslusit .nu reusisem niciodata sa aud intreaga melodie pentru ca inima mea o compusese si avea nevoie de aparitia SA pentru a o termina.Lipsea de fapt jumatatea sa,fara de care nu mai putea lupta si termina astfel cantecul iubirii din sufletul meu.

    IUBIREA e unicul sentiment ce ma poate face fericita pe deplin si fara de care viata mea nu are culoare iar sufletul mi-e "greu"!!!